În fiecare seară i se destăinuie în faţa ochilor
Cadrul cosmic îmbătat în aroma nopţii ;
În tainica atmosferă ,
Sufletul său călător păşeşte
Spre culmile îndepărtate ale cunoaşterii .
Se confruntă cu o multitudine de necazuri
Tot ce visase, nu mai reprezintă decât speranţe deşarte.
Va pleca ,
Va lăsa în urmă amprentele trecutului ,
Îşi va regăsi eul interior
Şi va pătrunde într-o lume nouă ,
Unde îşi va ascuţi aripile îndelung
Pentru a nu se prăbuşi pe cărările depresiei ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu