* *

În serile cu lună plină cerul surâde,
e-atâta dragoste stelară
și munții, unul câte unul, își sprijină pomeții arși de soare
se simte recele din cețuri groase,
sunt aer. Îmbrățisez copacii și cânt cometelor.

Tu respiri prin mine, eu respir cu tine;
ai friguri circulare,
uite, toată căldura mea solară,
răzbești tu la lumină.

Dimineața -
un sărut pe pleoape
- ai încredere.