Amour pour delicacy
luni, 31 mai 2010
miercuri, 26 mai 2010
Cu toată încrederea ,
Din nou , firul narativ al viselor valsează cu anotimpul realităţii inimii mele ...
Dar până unde ?
Se va întâmpla ca imposibilul din vise să se metamorfozeze într-un posibil absolut ?
Doar dacă dragostea feerică va fi îndeajuns de puternică ...
Din nou iasomie imprăştiată pe cărările inimii mele ..
Recitesc rândurile verii. Timpul acela îmi evocă prospeţimea reminiscenţelor , pe care le coloram în fiecare zi în roua unei roze. Şi cu fiecare strat învăluit în pudră , ele deveneau mai curate , purificându-mi chipul şi inima. Exista o sclipire înduioşătoare a acelor vremuri , în mijlocul cărora se afla o copilă cu zâmbete şi închipuiri puerile , ce purta o diademă din margarete de rouă . Şi picăturile acelea se metamorfozau în lacrimile fluturilor , libelulelor şi puteau fi observate doar de ea .
Era o vara plină de amintiri ce te făcea să simţi căldura atât în inimă , cât şi în suflet ...
E trecutul meu de neatins , conturat într-un amalgam de lacrimi , zâmbete şi licori cromatice .
Vreau să pot să împrăştii din nou margarete de rouă pe câmpia inimii mele!
Şi atunci plăpândele fire de iarbă îşi vor recăpăta armonia ..
duminică, 23 mai 2010
..
" Potriveşte-ţi ceasornicul după al meu :
cu timpul
şi adolescenţele , azi depărtate ,
vor dobândi aceeaşi fiinţă ,
acelaşi parfum ,
aceleaşi culori
ca două grădini vecine
ce-şi împletesc în adânc ,
nevăzut dar firesc ,
rădăcinile arborilor mereu întineriţi prin anotimp. "
( A. Caprariu)
cu timpul
şi adolescenţele , azi depărtate ,
vor dobândi aceeaşi fiinţă ,
acelaşi parfum ,
aceleaşi culori
ca două grădini vecine
ce-şi împletesc în adânc ,
nevăzut dar firesc ,
rădăcinile arborilor mereu întineriţi prin anotimp. "
( A. Caprariu)
vineri, 21 mai 2010
sâmbătă, 15 mai 2010
Je n'ai pas oublié !
nu , nu v-am uitat !
Sunteţi în inimă , în picăturile de rouă căzute pe bujorii timpului ..
Adun amintirile , le înşir pe o basma a sufletului meu ...
et mon couer respiră durerea dulce ..
Îmi doresc ca oniricul sufletului meu sa se împlinească în realitate.
Şi cât vreau , ca bobocul de roză să înflorească!
Sunteţi în inimă , în picăturile de rouă căzute pe bujorii timpului ..
Adun amintirile , le înşir pe o basma a sufletului meu ...
et mon couer respiră durerea dulce ..
Îmi doresc ca oniricul sufletului meu sa se împlinească în realitate.
Şi cât vreau , ca bobocul de roză să înflorească!
joi, 13 mai 2010
miercuri, 12 mai 2010
fineţe sufletească
Ce stare parfumată poţi avea atunci când îţi bucuri sufletul cu o boare caldă de beatitudine a prezentului şi cu fofilări ale trecutului....
" Ut pictura poesis ! "
Împleteşte câte o diademă din dragoste pentru tot ceea ce faci şi atunci picături de rouă îţi vor purifica inima de fericire ..
Pentru ca să îţi croşetezi un trecut drăgăstos în care să îţi imprimi părticele aromate ale inimii -
" Ut pictura poesis ! "
Împleteşte câte o diademă din dragoste pentru tot ceea ce faci şi atunci picături de rouă îţi vor purifica inima de fericire ..
Pentru ca să îţi croşetezi un trecut drăgăstos în care să îţi imprimi părticele aromate ale inimii -
luni, 10 mai 2010
Schiţă
Vetustul mă îmbată
cu veşnice elogii
şi tainice milenii
ce-mi poartă astăzi pasul
pe străzi cu melopee ;
şi cânt în marea oază
a zonei citadine ,
şi-mi plâng încet necazul
de dorul ce-o să vină .
Încet , plăpând se-nşiră
duioasele amintiri
şi văd în faţă-o liră
ce sună în delir
şi -ncerc să le închid ,
pe ele , pleoape grele ,
de-o blândă şi mângâietoare
a inimii durere .
Sufletul rescrie
puternicele-i cânturi ,
şi -armonios te-mbie
spre ale zării crânguri .
Să fii în timp cu luna
Să simţi lumina-i purpurie
şi ca şi de-o fiinţă vie
să te -apropii cu dibăcie .
Un mers vivace
îţi tremură prin unde ,
căci simţi că de acela
nu poţi fugi niciunde ;
e-un iz ce , fără pălărie ,
mă cheamă spre trecut
e-o dulce nebunie
în care mă voi fi născut .
cu veşnice elogii
şi tainice milenii
ce-mi poartă astăzi pasul
pe străzi cu melopee ;
şi cânt în marea oază
a zonei citadine ,
şi-mi plâng încet necazul
de dorul ce-o să vină .
Încet , plăpând se-nşiră
duioasele amintiri
şi văd în faţă-o liră
ce sună în delir
şi -ncerc să le închid ,
pe ele , pleoape grele ,
de-o blândă şi mângâietoare
a inimii durere .
Sufletul rescrie
puternicele-i cânturi ,
şi -armonios te-mbie
spre ale zării crânguri .
Să fii în timp cu luna
Să simţi lumina-i purpurie
şi ca şi de-o fiinţă vie
să te -apropii cu dibăcie .
Un mers vivace
îţi tremură prin unde ,
căci simţi că de acela
nu poţi fugi niciunde ;
e-un iz ce , fără pălărie ,
mă cheamă spre trecut
e-o dulce nebunie
în care mă voi fi născut .
vineri, 7 mai 2010
luni, 3 mai 2010
forget me not, Primăvară
Abonați-vă la:
Postări (Atom)