* Iubire
Frunze pe cer,
Stele în zori
luna, mister
vântul prin nori.
Iubire, delir
Eşti tu oare
Ca un zefir?
Un nume, un soare
O mare în depărtare,
Un punct ivit pe boltă,
Ori mereu o altă recoltă ..
Un ghimpe sfâşietor
Un suflu suspinător,
O aripă spre zare,
ori un glas în cîntare ...
Eşti simetria inimilor,
ochii copiilor.
Naşti gânduri de rouă
Şi proiectezi, când plouă,
O lume de zevzeci,
Tânjită culmea, de azteci.
Explozie de lumină,
Apari pe fruntea înnoptată,
Iscând sudori pe buza plină
De chin dulceag şi pulbere mascată.
Vii, te duci
şi reapari;
adori să sari,
dar, în final,
tu singură tresari,
tu, sentiment loial..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu