Noaptea , trăsură tomnatecă
Hoinareşte pe străzile pietruite ale
urbei ;
încrucişări de drumuri ,
cărări aromate de un iz vechi ,
pe-o alee fragedă ,
un solitar iubareţ al artelor
fredonează din lirismul primăverii .
Salcâmii îşi mângâie ramurile în
părul său parfumat de prospeţimea aerului .
Ochii lui impregnaţi într-o licoare verzuie-albăstruie
de fructe de pădure ,
emană un cântec eufonic
pentru o lume atât de placidă .
Felinare apar pe cer ;
rânduri , rânduri
îşi arată delicatetea
şi profunzimea daca
reuşeşti să patrunzi în adâncul lor .
Frunzele fâlfâie împrejuru-i ;
se iveşte o copilă ,
iar el tace __
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu