Candoare

Lumina purpurie a dimineţii se revarsă pe chipul său ,

Acel chip candid , umbrit cândva de petale uscate ale vieţii ;

Acum pare că transparenţa Aurorei

Îi inundă din nou fizionomia feţei,

Însă şi sufletul ...

Un suflet îmbălsămat în petale de rouă ;

Acolo toate trăirile, emoţiile şi sentimentele se împletesc

Sub forma unei diademe de margarete plăpânde

Ca şi zborul fluturilor ,

Aceste vietăţi pudrate în culorile naturii ...

Spre nemărginit

Privind în ochii ei
Odată pătrunzători ,
Se observă tristeţea şi
O uşoară placiditate .
Totul nu mai este la fel ;
Cade în braţele amărăciunii.


Este pe cale de a se nărui dar,
Visând să descopere frumuseţea sufletească şi
Aroma pură a vieţii ,
Omogenitatea visurilor ei devine realitate ;
Un anume ''el'' o va îndruma
Şi o va face să îşi deschidă aripile ....

In the morning....

Lumina timpurie pătrunde printre pânzele sticlei de geam ;
Încăperea se armonizează cu aceste picături ,care îndepărtează obscuritatea ce se instalase în timpul nopţii. Umbrele au dispărut , iar transparenţa s-a omogenizat , acea transparenţă asemănătoare cu o delicată lebădă , oglindindu-se în apa străvezie a unui lac , iar natura fiindu-i martoră ;
Astrul solar îşi unduieşte razele în camera ei , astfel acesta se împleteşte cu seninătatea luminii , formând un tablou asemeni unei diademe împletită pe o colină , produs al florilor primăverii , stropite de roua dimineţilor.
Se instaurează o tăcere asemeni murmurului tainic al păsărelelor , iar aerul proaspăt pătruns te induuce într-o feerie imaculată de frezii.....

Cutreierând printre gânduri....

Toate trec ....însă amintirile rămân.....

Privind în urmă tinzi să te reîntorci în unele momente , care ţi-au înseninat sufletul , te-au făcut să priveşti viaţa dintr-o altă perspectivă , să descoperi aroma culorilor , să distingi binele divin de răul suprem şi te-au ademenit să aspiri la fericirea absolută , să devii o persoană mai bună.
Mă las cuprinsă în braţele visării ; mă cufund în tărâmul fermecat al cărţilor şi păşesc timid într-un spaţiu al lucrurilor nedescifrate de către mine până acum ...

Sunt doar o mică fiinţa în acest ţinut plăsmuit , împiedicându-mă de cărările întortocheate ale prezentului.
Năzuiesc că nu , nu vom deveni placizi cu sentimentele altora , cu trăirile şi emoţiile lor , cu tot ceea ce ne înconjoară .
Acum , numaidecât mă ivesc alături de amintirile care saltă jucăuş în deşertăciunea minţii mele, ciocnindu-se de axele încâlcite ale prezentului.


'' " Toate lucrurile care sunt pline de amintiri degajă o visare care te îmbată şi te face să mergi rătăcind mult timp " - Victor Hugo

Călătorind spre necunoscut ,
Pătrundem în lăcaşul culorilor ,
Unde ne pictăm sufletele
Şi desluşim semnificaţia acestora.


Percepem această artă.
Ne desprindem de întuneric ;
Ne transformăm în îngeri
Si ne eliberăm de răutate ,
Pe vecie...........

Timpul

''Timpul nu este o linie , ci o dimensiune, ca dimensiunile spaţiului. Dacă poti curba spaţiul poti curba şi timpul, iar dacă posezi suficiente cunoştinţe şi te poţi mişca mai repede decât lumina , poţi călători înapoi în timp şi să fii în două locuri concomitent...''

Cadru cosmic

Cadru cosmic

Luminile s-au stins
Creaturile au încremenit
Luna , sărmana , pare că plânge
Stelele , apar ;
Se organizează în constelaţii.
Vor dansa în stil indian.
Regina nopţii se înseninează ,
îşi etalează rochia dantelată
Şi pluteşte în lichidul albastru ,
Lăsând în urma ei , petale de fericire..

....Aurora....

.......Aurora , zeita romana a zorilor ......




Zeita Noaptea - Nyx calatoreste incet spre cer in carul ei tras de cai negri.Ea acopera pamantul cu lintoliul sau cernit.Intunericul invaluie totul.Carul zeitei Nyx este inconjurat de stele care revarsa pe pamant licariri de lumina ; sunt tinerii fii ai zeitei Aurora si ai lui Asteos.Stelele puzderie , sunt imprastiate pe intregul cer al noptii intunecate. Spre rasarit mijeste parca o lumina palida , care se aprinde din ce in ce mai tare.Inseamna ca pe cer rasare zeita Selene , Luna.Tauri cu coarne rasucite trag incet carul ei pe cer.Selene calatoreste linistita imbracata intr-un lung vesmant alb , cu o secera pe valul ce-l poarta pe cap.Zeita aceasta lumineaza pasnic pamantul adormit , invaluind totul intr-o stralucire de argint.Dupa ce ocoleste bolta cereasca , Luna se lasa in pestera adanca a muntelui Latmos , in Caria.Acolo sta cufundat intr-o vesnica piroteala frumosul Endymion.Selene il indrageste.Se inclina asupra lui ,il managie si ii sopteste cuvinte de iubire.Dar Endymion , adancit in amorteala lui , n-o aude , de aceea este atat de trista Selene , ca si lumina pe care o revarsa noaptea pe pamant. Dimineata e tot mai aproape.Zeita Selene a coborat de mult de pe bolta cereasca.O geana de lumina mijeste la rasarit.Acolo se aprinde vestitoarea Aurorii -steaua diminetii, Eosforos.Adie lin o boare.Rasaritul s-aprinde acum tot mai tare.Iata ca zeita Aurora - Eos , cea cu dege trandafirii , deschide portile prin care va trece fara zabava zeul stralucitor , soarele Helios.Invesmantata in straie orbitoare de culoarea sofranului , zeita Aurora isi incepe zborul , strabatand cerul , asupra caruia se rasfrange lumina trandafirie a diminetii.Dintr-un vas de aur zeita revarsa roua pe pamant , umezind iarba si florile cu stropi sclipitori ca diamantul.
Totul este inmiresmat acum pe pamant , pretutindeni fumega mirodenii.

Parfumul

Parfumul



Parfumul
Florilor de iasomie ,
O puritate innabusita in decorul naturii,
Te pierzi in aceea feerie
Strabati o alee indelungata,
Ii patrunzi in lacasul inimii
Intalnesti zeita puritatii.
Ea iti va darui o cheie magnifica,
Prin care vei descoperi
Aroma delicata a vietii.